10 oct. 2023

Gutiera ocluzala de stabilizare

Gutiera ocluzala de stabilizare este cunoscuta și sub următoarele denumiri: gutiera plană, gutiera de stabilizare sau gutiera Michigan. A fost descrisa de Ramfjord și Ash [1] în anii ’50 și a devenit una dintre terapiile cele mai populare pentru tratarea tulburărilor temporomandibulare (TMD), chiar dacă mecanismul său de acțiune este inca un subiect de dezbatere.

Indicatiile gutierelor ocluzale de stabilizare

Indicațiile miogene pentru utilizarea gutierei ocluzale de stabilizare includ durerea locală a mușchilor, mialgia mediată central și bruxismul. Acest tip de gutiera nu este recomandata pentru durerea miofascială sau miospasm [2,3]. In literatura recenta, un număr mare de studii, inclusiv metaanalize, au demonstrat că gutierele ocluzale  de stabilizare au efecte semnificative pe termen lung în reducerea durerii musculare masticatorii (71,8%) și îmbunătățirea deschiderii gurii inca de la începutul terapiei (61,9%) [2,4,5].

In cazul artralgiei s-au demonstrat efecte bune pe termen lung  insa, rezultatele par să fie mai bune atunci cand in terapie se asociaza  utilizarea concomitentă a altor modalități, cum ar fi gutierele de repozitionare anterioara [11] și proceduri minim invazive, care pot include artrocenteza, injecții intra-articulare și artroscopie [12].

Mecanisme de actiune ale gutierelor ocluzale de stabilizare

Se descriu mai multe posibile mecanismele posibile implicate în ameliorarea simptomelor tulburarilor cranio-mandibulare cu ajutorul unei gutiere ocluzale de stabilizare. Acestea se considera a fi:  includ încărcării articulare, schimbări în propriocepție, efectul placebo și fenomenul Howthorne.

Pentru un individ sănătos, presiunea intraarticulară poate depinde de mai mulți factori și poate varia în timpul cand articulatia este in activitate [6]. În repaus, presiunea este în mod normal negativa. Aceasta crește în mod semnificativ în timpul strângerii maxime a dinților si a mișcărilor laterale și scade în timpul deschiderii maxime a gurii, permițând perfuzia de substanțe nutritive din vasele capilare [7,8].

În prezența inflamației intracapsulare, această presiune crește semnificativ, prin modificări ale lichidului sinovial [24]. Studiile care au cercetat efectul gutierei ocluzale de stabilizare asupra presiunii intraarticulare au arătat că utilizarea acesteia poate reduce presiunea intracapsulară in procente cuprinse intre 31–81% la pacienții cu tulburari cranio-mandibulare [7,8], probabil ajutând la reducerea stresului oxidativ. Cu toate acestea, o cercetare recenta tip review nu a demonstrat nici o diferență în nivelurile de IL-6, MDA și 8-OHdG în lichidul sinovial al articulațiilor tratate cu și fără gutiera după artrocenteza, chiar dacă terapia cu gutiera ocluzala de stabilizare s-a dovedit a fi eficientă în eliminarea simptomelor clinice legate de tulburari cranio-mandibulare [9].

Un alt efect al purtarii gutierei sunt modificarile în propriocepție. Acestea cresc modularea activității musculare de catre creier timp de 2–6 săptămâni. Acest fenomen este frecvent descris prin „teoria conștientizării cognitive” și deschide oportunitatea implementarii altor tratamente cum ar fi exercițiile fizice, kinetoterapia și modificările obiceiurilor vicioase [10]. Reducerea activității electromiografice în mușchii masticatori în timp ce se poartă gutiera, a fost demonstrata de rezultatele cercetarilor de specialitate.

S-a speculat insa ca acest efect se datorează apariției unui răspuns reflex la prezența unui „corp străin” între dinți, ducând la un comportament de „evitare” [11]. Prin urmare, pare rezonabil să presupunem că această conștientizare crescută ar influența  modificarea comportamentului pacientilor prin invatare, contribuind ulterior la succesul intervenției. Cu toate acestea, acest concept inca este in studiu pentru a fi validat [12].

Fenomenul Hawthorne descrie posibilitatea ca pacienții sa își schimbă comportamentul sau perspectivele privind tratamentul secundar conștientizării faptului că sunt monitorizați. Acesta  a fost de asemenea atribuit rezultatelor pozitive ale gutierei ocluzale de stabilizare in terapie  [13].

„Efectul placebo” al gutierei ocluzale de stabilizare, binecunoscut în managementul durerii, ar putea fi valabil in patologia TMD, deoarece tratamentul necesită contactul cu pacientul pentru educație, consigliere, inducând un sentiment de liniște si de control [13,14].

Cu toate acestea, pacienții cu stres emoțional și evaluări cognitive alterate ale durerii ar putea beneficia mai puțin de efectele placebo [15].  Atunci când sunt prezente comorbidități precum durerea extinsă/referita, iar scorurile obtinute in Axa II din arborele diagnostic DC-TMD demonstrareaza alterarea starii psiho-emotionale, eficacitatea gutierelor în gestionarea durerii poate fi scazuta. De aceea evaluarea ampla a pacientului, inclusiv factorii psihosociali, este indispensabilă atunci când se selectează tratamentul optim pentru durerea miogenă [16,17].

Efectele secundare ale gutierelor ocluzale de stabilizare

Efectele secundare ale gutierelor ocluzale de stabilizare legate de ocluzia modificată sau disconfort sunt rare atunci când aparatul este ajustat frecvent și corect [18]. Au fost communicate de asemenea  dezvoltarea evenimentelor de apnee (oprire a respiratiei) sau o intensificare a acestora atunci când aceasta există deja la pacienti cu apnee obstructivă de somn (OSA) [19,20]. Cu toate că aceste constatări sunt încă controversate [21,22], se recomandă efectuarea unui screening OSA înainte de utilizarea unei gutiere ocluzale de stabilizare  pentru TMD sau bruxismul nocturn.

Bibliografie:

  1. Ramfjord SP, Ash MM (1994) Reflections on the Michigan occlusal splint. J Oral Rehabil 21(5):491–500
  2. Türp JC, Komine F, Hugger A (2004) Efficacy of stabilization splints for the management of patients with masticatory muscle pain: a qualitative systematic review. Clin Oral Investig 8(4):179–195. https:// doi. org/ 10. 1007/ s00784- 004- 0265-4
  3. Okeson JP (2012) Management of temporomandibular disorders and occlusion, 7th edn. Mosby, St. Louis
  4. Al-Moraissi EA, Farea R, Qasem KA, Al-Wadeai MS, Al-SabahiME, Al-Iryani GM (2020) Effectiveness of occlusal splint therapy in the management of temporomandibular disorders: network meta-analysis of randomized controlled trials. Int J Oral Maxillofac Surg 49(8):1042–1056
  5. Kuzmanovic Pficer J, Dodic S, Lazic V, Trajkovic G, Milic N, Milicic B (2017) Occlusal stabilization splint for patients with temporomandibular disorders: meta-analysis of short and long term effects. PLoS ONE 12(2):e0171296
  6. Roth TE, Goldberg JS, Behrents RG (1984) Synovial fluid pressure determination in the temporomandibular joint. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 57(6):583–588
  7. Nitzan DW (1994) Intraarticular pressure in the functioning human temporomandibular joint and its alteration by uniform elevation of the occlusal plane. J Oral Maxillofac Surg 52(7):671–679
  8. Casares G, Thomas A, Carmona J, Acero J, Vila CN (2014) Influence of oral stabilization appliances in intra-articular pressure of the temporomandibular joint. CRANIO® 32(3):219–223
  9. Baş B, Aksoy A, Atmaca E, Öz AA, Kaya Ö, Kazan D et al (2019) Effect of occlusal splint on interleukin 6, malondialdehyde and8-hydroxydeoxyguanosine levels in the synovial fluid of patients with temporomandibular disorders. Int J Oral Maxillofac Surg 48(12):1558–1563
  10. Menchel HF, Greene CS, Huff KD (2021) Intraoral appliances for temporomandibular disorders: what we know and what we need to know. Front Oral Maxillofac Med 3:6–6
  11. Clark GT, Beemsterboer PL, Solberg WK, Rugh JD (1979) Nocturnal electromyographic evaluation of myofascial pain dysfunction in patients undergoing occlusal splint therapy. J Am Dent Assoc 99(4):607–611
  12. Dao TT, Lavigne G (1998) Oral splints: the crutches for temporomandibular disorders and bruxism? Crit Rev Oral Biol Med 9(3):345–361
  13. Greene CS, Menchel HF (2018) The use of oral appliances in the management of temporomandibular disorders. Oral Maxillofac Surg Clin North Am 30(3):265–277
  14. Chang SW, Chuang CY, Li JR, Lin CY, Chiu CT (2010) Treatment effects of maxillary flat occlusal splints for painful clicking of the temporomandibular joint. Kaohsiung J Med Sci 26(6):299–307
  15. Wang Y, Chan E, Dorsey SG, Campbell CM, Colloca L (2022) Who are the placebo responders? A cross-sectional cohort study for psychological determinants. Pain 163(6):1078–1090
  16. Noguchi T, Kashiwagi K, Fukuda K (2020) The effectiveness of stabilization appliance therapy among patients with myalgia.Clin Exp Dent Res 6(2):244–253
  17. Raphael KG, Marbach JJ (2001) Widespread pain and the effectiveness of oral splints in myofascial face pain. J Am Dent Assoc 132(3):305–316
  18. Magdaleno F, Ginestal E (2010) Side effects of stabilization occlusal splints: a report of three cases and literature review. CRANIO® 28(2):128–135
  19. Gagnon Y, Mayer P, Morisson F, Rompré PH, Lavigne GJ(2004) Aggravation of respiratory disturbances using an occlusal splint in apneic patients: a pilot study. Int J Prosthodont 17(4):8
  20. Nikolopoulou M, Naeije M, Aarab G, Hamburger HL, Visscher CM, Lobbezoo F (2011) The effect of raising the bite without mandibular protrusion on obstructive sleep apnoea: THE EFFECT OF RAISING THE BITE ON OSA. J Oral Rehabil 38(9):643–647
  21. Hans MG, Nelson S, Luks VG, d Lorkovich P, Baek SJ (1997) Comparison of two dental devices for treatment of obstructive sleep apnea syndrome (OSAS). Am J Orthod Dentofac Orthop 111(5):562–570
  22. Azusa K, Amrittej V, Robert M (2019) Respiratory effect associated with use of occlusal orthotics in temporomandibular disorder patients. IJOMS 18(1):101–109

 

15 iun. 2022
Reducerea durerii din disfuncțiile ATM

Reducerea durerii din disfuncțiile articulației temporo-mandibulare -indicații de îngrijire la domiciliu

 

  • Pentru reducerea durerii din disfuncțiile articulației temporo-mandibulare și inducerea relaxării musculare, aplicați căldură umedă sau comprese reci de trei-patru ori pe zi. Folosiți cald sau rece în funcție de ceea ce vă oferă mai mult confort. În general aplicațiile calde sunt eficace în durerile cronice, în timp ce aplicațiile reci sunt eficiente pentru durerile acute. Pentru a genera căldură, utilizați un prosop umed încălzit la microunde timp de aproximativ un minut, aplicat pe zona dureroasă timp de 15-20 de minute. Pentru aplicații reci, utilizați gheața împachetată într-o pânză sau într-un tifon, pe care o mențineți în zona vizată până când simțiți o ușoară amorțeală.
  • Până la amendarea durerii, evitați alimentele dure (baghetele franțuzești sau covrigii) sau alimentele greu de mestecat datorită consistenței crescute (friptura sau bomboanele lipicioase). Dacă incizia alimentelor utilizând dinții frontali este dureroasă, tăiați fructele și legumele în bucățele mici. Mestecați folosind dinții posteriori (din spate). Faceți masticație bilateral (pe ambele părți). Nu mestecați gumă !
  • Țineți un jurnal în care să notați activitățile zilnice care agravează reducerea durerii din disfuncțiile articulației temporo-mandibulare și modificați-vă comportamentul în concordanță cu acestea.
  • Monitorizați cu atenție poziția mandibulei de-a lungul zilei astfel încât să mențineți o poziție relaxata și confortabilă a acesteia. Aceasta poziție poate fi ,,găsită” prin plasarea limbii pe palatul dur (cerul gurii), în spatele dinților frontali superiori. Această poziție este similară celei de pronunție a literei ,,n”. Astfel cele doua arcade vor fi situate la distanta una de alta, creând premiza relaxării musculare.
  • Evitați activitățile sau obiceiurile ce pot genera tensiune și durere la nivelul mandibulei, cum ar fi :

–         Încleștarea dinților sau frecarea acestora între ei (bruxism).

–         Atingerea dinților între ei înafara momentului masticației sau înghițirii salivei

–         Mușcarea obrajilor, buzelor sau a limbii.

–         Ținerea între dinți a diferitelor obiecte cum ar fi creion, pipa, cuie…

–         Masticația alimentelor dure sau gumoase sau mușcarea unor obiecte

–         Sprijinirea bărbiei cu mâna

–         Încordarea mandibulei în timpul utilizării unui instrument muzical

–         Împingerea dinților cu limba

–         Deschiderea prea largă a gurii sau pentru prea mult timp în timpul căscatului, cântatului sau în timpul vizitei la medicul dentist.

–         Tensionarea mandibulei sau împingerea acesteia în față sau în lateral.

Amintiți-vă regulat să evaluați prezenta acestor obiceiuri, folosind bilețele sau alarme. Dacă observați prezența acestor obiceiuri generatoare de tensiune musculară, înlocuiți-le cu un obicei benefic -poziționarea limbii în spatele incisivilor frontali, pe palat. (pronunțarea literei ,,n’’). Acest gest va depărta dinții celor două arcade. De asemenea va scădea tensiunea în structurile articulare ducând la reducerea durerii din disfuncțiile articulației temporo-mandibulare.

  • Practicați diverse metode de relaxare generală și de respirație abdominală.
  • Reglați-vă somnul de seară – reduceți lumina, zgomotul și odihniți-vă pe o saltea confortabilă. Reduceți activitățile cu potențial stimulator seara, înainte de culcare, inclusiv lucrul la computer și exercițiile fizice. Evitați poziția de dormit pe burtă!
  • Evitați cofeina. Aceasta poate interfera cu somnul și poate crește tensiunea musculară. Cofeina se găsește atât în cafea cât și în diverse ceaiuri, sucuri, energizante și ciocolata. Este bine de știut că și unele produse decofeinizate conțin până la jumătate din cantitatea de cofeină conținută de cafeaua obișnuită.
  • Utilizați antiinflamatoare și antialgice în episoadele acute de durere. Utilizarea pe termen scurt a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală poate reduce durerile articulare și musculare. Acestea pot fi: ibuprofen, naproxen, acetaminofen sau aspirină. La nevoie și daca stilul de viață permite, se poate administra o combinație de analgezic și miorelaxant seara.
09 aug. 2021

Articulatorul- un instrument fizic sau virtual folosit în protetica dentară

Articulatorul este un instrument folosit în protetica dentară în faza de de diagnostic, planificare, testare și tratament foarte util medicului specialist protetician.

În etapa clinică, pe lângă manevrele de pregătire și amprentare realizate la nivelul dinților sau implanturilor ce vor susține viitoarea lucrare, medicul realizează și alte înregistrări. Acestea constau în mod uzual în amprenta arcadei antagoniste, înregistrări cu arcul facial  și a relațiilor între cele două arcade dentare în diferite poziții. În procesul de obținere a lucrărilor protetice, transferul datelor pacientului către laborator se realizează prin intermediul  unui simulator. Pentru obținerea unor lucrări protetice cât mai bine adaptate, este indicat a fi folosit articulatorul.

În faza de diagnostic, articulatorul oferă medicului posibilitatea aprecierii spațiilor de restaurare verticale și orizontale între cele două arcade. Acesta se setează după parametrii individuali determinați în etapa clinică și servește la relaționarea celor două modele  foarte aproape de situația reală din gura pacientului. Articulatorul este valoros și în faza de planificare a lucrărilor protetice. Pe cele două modele montate în articulator se pot realiza simulări ale viitoarelor restaurări. -wax-up fizic sau virtual.  Aceste simulări oferă posibilitatea previzualizării viitoarei lucrări și încadrării ei la nivelul arcadelor dentare. Simulările se pot transforma într-o etapă ulterioară în lucrări provizorii care să certifice armonizarea noii forme dentare cu datele pacientului.

Articulatorul se folosește de asemenea în fazele de realizare tehnică a lucrării. Tehnicianul are astfel posibilitatea să prezerve relațiile inițiale dintre modele sau să le mențină pe cele planificate terapeutic. Atât în fluxul de lucru fizic cât și virtual, medicul și tehnicianul pot controla lucrările finale pe articulator, în rapoartele înregistrate în gura pacientului.

 

09 nov. 2019

Sanatatea musculo-articulara si designul dintilor artificiali

Pastrarea sanatatii musculo-articulare este favorizata de realizarea unor miscari de amplitudine, frecventa si traiect normale. Formele artificiale ale dintilor realizate pe structuri dentare sau implantare trebuie sa fie armonios adaptate sistemului biologic deja conformat si sa permita pastrarea acestor caracteristici in limite fiziologice. Este de dorit ca solicitarea capacitatii adaptative existente natural sa fie cat mai scazuta. (mai mult…)

05 mart. 2018

Ce beneficii iti poate aduce o gutiera ocluzala?

Gutiera este un dispozitiv intraoral care se aplica pe toti dintii unei arcade. Suprafata sa este conformata de catre medic in asa fel incat contactul dintre cele doua maxilare sa fie stabil, simultan distribuit pe dinti in dreapta si stanga, acestia fiind uniform solicitati. In acelas timp, contactele prevazute in designul gutierei, repozitioneaza mandibula permitand  condililor sa centreze discul in articulatie- creindu-se premizele scaderii inflamatiei testurilor adiacente. Sensibilitatea dentara proprioceptiva semnaleaza pozitionarea corecta a celor doua maxilare catre centrul nervos, consecinta fiind contractia simetrica si  fiziologica a muschilor care ies din spasm.  Sistemul articulatiei temporo-mandibulare isi recastiga astfel armonia si functia corespunzatoare. (mai mult…)

24 sept. 2017

Te gandesti sa-ti remodelezi zambetul apeland la fatete dentare?

Fatetele dentare au capatat o mare popularitate printre vedetele media dar si in randul oamenilor obisnuiti, preocupati de aspectul fizionomic al zambetului lor. Transformarea estetica este de cele mai multe ori impresionanta. Rezistenta si prognosticul restaurarii depinde insa in mare masura de analiza functionala si indicatia corecta a folosirii acestora. (mai mult…)

26 aug. 2017

Uzura dentara o problema mai actuala ca oricand!

Odată cu avansarea în vârstă, morfologia primară reliefata a dinților suferă modificări, ca urmare a unui proces de uzură a smaltului si dentinei. Acesta se produce lent şi progresiv (cauzând pierdere de volum), determinand aparitia unei  alte forme de morfologie, denumită secundară. Acest fenomen este normal (fiziologic) si se produce in aceeasi masura la nivelul tuturor dintilor prezenti pe arcada. (mai mult…)

02 aug. 2017

Protetica digitala

Tehnologia CAD/CAM și sistemele integral ceramice au devenit părți integrante ale stomatologiei moderne. Sistemele CAD (computer aided design) -CAM (computer aided manufacturing), sub indrumarea medicului sau tehnicianului, sunt capabile sa conceapa si sa frezeze lucrari protetice de o calitate exceptionala. Acestea se pruduc intr-un timp scurt, eliminand multe erori din tehnologia clasica. Sistemele digitale au fost folosite initial pentru producerea restaurarilor dentare fixe cum ar fi: fatete, incrustatii, coroane si punti dentare. Materialele utilizate pentru frezaj srau reprezentate de  ceramica cu oxid de aluminiu dens sinterizată (Alumina) sau ceramica cu oxid de zirconiu dens sinterizată (Zirconia). In prezent indicatiile lor s-au extins catre lucrarile protetice fixe si mobile pe implanturi si protezele scheletate. (mai mult…)

16 iul. 2017

Armonia dintre oase-dinti-muschi-articulatie: o conditie esentiala pentru estetica faciala

Ati observat ca de la o vreme colturile gurii au inceput sa coboare, au aparut santuri intre aripile nasului si colturile gurii sau ca buzele si-au pierdut din volum?

E timpul sa faceti o vizita medicului stomatolog!

Legatura intre aceste transformari estetice exterioare si sanatatea gurii este  directa – pentru a-si pastra forma tesuturile moi ale fetei  au nevoie de un suport stabil si ferm care este oferit pe de o parte de integritatea scheletului osos si pe de alta parte de o dezvoltare functionala a muschilor. (mai mult…)